Nu-s cuvintele mele, doar interpretarea e a mea. Budistii ne invata sa traim in prezent, ma rog, nu ne invata, ca lor oricum nu le pasa. Dar probabil ca e gandirea cea mai avansata dintre cele orientale. Si cu cea mai mare influenta in societatea occidentala.
Dar cum aplici filosofia asta in jungla cotidiana? Cum sa iei si sa simti tot ce iti face tie bine in momentul unic t1 fara sa-ti pese de vreo consecinta? Acum cand nimic nu depinde numai si numai de tine. Daca viitorul nu-ti face deloc cu ochiul, daca il ignori si il minimizezi, cel putin nu esti anxios. Esti mai degraba resemnat. Pentru ca filosofia asiatica e una a resemnarii, pe cand cea occidentala e una a efortului si actiunii. Occidentalul fuge dar nu contempla.
Cum e oare posibil sa actionezi azi indiferent de replica de maine? Cum sa ai actiune fara teama sau extazul reactiunii de maine? Cum sa "go with the flow" sau "Carpe diem", ca se pare ca si latinii o ardeau chill? :-) Zicala completa e asta: "Carpe diem quam minimum credula
postero" in traducere Wiki "Seize the day,
putting as little trust as possible in the next (day)"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu